Prin multe obiceiuri si credinte care exprima la inceput teama, dezordinea si haosul, iar dupa miezul noptii de Revelion, optimismul, veselia, ordinea si echilibrul, oamenii culturalizau fenomenele naturale care se desfasoara independent de dorintele si vointa lor. Cele mai importante obiceiuri sunt sacrificiul ritual al porcului, prepararea alimentelor rituale din grau (colaci, turte) si din carne de porc, credinta ca se deschid mormintele si spiritele se intorc printre cei vii, abundenta ospetelor si petrecerilor - unde apar excese de mancare, bautura, distractie, gesturi, cuvinte si expresii licentioase, supravietuiri ale unor practici orgiastice -, Perinita, strigatul peste sat - bilant nocturn, in auzul tuturor, pentru ceea ce a fost bun sau rau in anul care se incheie - si colindele cetelor de feciori. Nu pot lipsi de la sate stingerea luminilor in noaptea de Revelion (ce simbolizeaza intunericul si haosul desavarsit), aprinderea luminilor care simbolizeaza nasterea, credinta deschiderii cerului, arderea comorilor si vorbitul animalelor, incercarea norocului, aflarea ursitei, intocmirea calendarului si impacarea pricinilor; urarile de sanatate si belsug; inceperea simbolica a lucrului. Etnograful Traian Herseni explica, totodata, ca in gandirea populara, orice inceput, fie viata, an, treaba, drum, casatorie, moarte, adica de trecere sau schimbare a unei stari in alta... reprezinta o perioada de criza, in care lupta dintre fortele raului si binelui este inevitabila.
