În cadrul viitoarei ședințe ordinare a Consiliului Local Brașov, care va avea loc luni, 30 noiembrie, vor fi propuse patru personalități pentru a fi decretate cetățeni de onoare ai Brașovului. Este vorba de Gyula Halász, personalitate multiculturală a secolului XX, prof. dr. doc. ing. Radu Prișcu, academicianul Alexandru Surdu și matematicianul de prestigiu László Zsidó. Pentru primii doi titlurile vor fi acordate post-mortem, însă ceilalți doi sunt așteptați în curând să își distincțiile.
Gyula Halász
Gyula Halász s-a născut la 9 septembrie 1899 în Brașov, de la denumirea căruia își va lua mai târziu pseudonimul artistic de Brassai. A crescut într-un mediu maghiarofon catolic, iar la vârsta de 3 ani se mută temporar, împreună cu familia, la Paris, unde tatăl său primește un post de profesor de literatură franceză la Sorbona. După terminarea studiilor la Liceul Real din Brașov în 1917, Gyula Halász junior, atras de pictură și sculptură, studiază la Academia de Arte din Budapesta și apoi la Berlin (Akademische Hochschule), unde începe să colaboreze cu diverse ziare și publicații. În 1925 revine la Paris, unde va rămâne pentru tot restul vieții. Fotografiile sale înfățișând viața mondenă a Parisului i-au consacrat renumele. A devenit prietenul unor artiști celebri ca Salvador Dali, Henri Matisse, Pablo Picasso, Alberto Giacometti, ale căror opere le-a fotografiat adesea. Alături de activitatea de fotograf, a fost activ ca publicist și realizator de film. De-a lungul vieții sale a fost recompensat cu diverse premii, dar și cu distincții precum cavaler al Artelor și Literelor (1974) și Legiunea de Onoare (1976). Se stinge din viață la 7 iulie 1984 și este înmormântat în Cimitirul Montparnasse din Paris. Gyula Halász are un loc bine determinat in istoria fotografiei universale, datorită contribuției sale recunoscute unanim ca fiind cel mai bun fotocronicar al vieții boeme din Parisul interbelic.
Radu Prișcu
Radu Prișcu s-a născut la 22 ianuarie 1921 la Brașov, în Șcheii Brașovului, în casa învățătorului Radu Prișcu (învățător și jurnalist, fost director fondator al revistei Școala și Familia).
După terminarea claselor primare, frecventează cursurile renumitului Liceu Andrei Șaguna din Șchei, fiind coleg cu Mihai Brediceanu, sensibilul dirijor de mai târziu, și cu Mircea Mihăilescu, profesor universitar la Cluj. Remarcându-se atât la materiile de bază cât și la activitățile extrașcolare (sport, planorism, cor), Radu Prișcu avea să ajungă în ultimul an de liceu în funcția onorifică de prefect al liceului. În perioada 1939-1944, Radu Prișcu urmează cursurile Școlii Politehnice din București, pe care o termină cu distincția magna cum laudae. Pentru calitățile sale deosebite, Radu Prișcu va fi reținut în învățământul superior. Paralel cu activitatea didactică, profesorul Radu Prișcu a desfășurat activități de executant, apoi de proiectant la Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (1950-1968) și la Institutul de Cercetări și Proiectări de Gospodărirea Apelor, contribuind la realizarea a 10 uzine hidroelectrice și a 25 de mari baraje din țară.
Supranumit Părintele Hidrotehnicii Moderne Române, profesorul doctor docent Radu Prișcu poate fi alăturat totodată marilor ingineri constructori pe care i-a avut țara noastră Anghel Saligny, Emil Prager, Ilie Radu, Ion Ionescu, Dimitrie Leonida, Cristea Mateescu, Dorin Pavel.
Alexandru Surdu
Alexandru Surdu, mare filosof român, profesor de filozofie și membru titular al Academiei Române, fiind președintele secției de filozofie, teologie, psihologie și pedagogie a Academiei Române, s-a născut la Brașov la 24 februarie 1938. Absolvent al Liceului Andrei Șaguna Brașov, a studiat în perioada 1959-1963 la Facultatea de Filosofie a Universității din București, apoi între 1969-1970 la Universitatea din Amsterdam, logica simbolică și fundamentele matematicii. Începând cu anul 1972 se conturează deosebita sa carieră în domenii largi de activitate: membru corespondent al Consiliului Superior de Logică și Științe Comparate din Bologna, doctor în filozofie (1976), vicepreședinte al secției de filozofie, teologie, psihologie și pedagogie a Academiei Române (1992), membru titular al Academiei Române și președinte al secției de filozofie, teologie, psihologie și pedagogie a Academiei Române (1993), profesor la Facultatea de Filozofie a Universității din București (1993-2007), profesor la Facultatea de Psihologie a Universității Titu Maiorescu din București ( 1994- prezent), director al Institutului de Filozofie și Psihologie Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române (1997), membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov (1998).
László Zsidó
László Zsidó, matematician de prestigiu, s-a născut în Brașov la 22 februarie 1946. Studiile le-a absolvit la Școala maghiară, apoi la secția maghiară a liceului nr.5 Unirea. De-a lungul anilor de școală a fost fascinat de fizică și de matematică, participând regulat la olimpiadele de matematică și fizică. În anul 1963 a luat premiul I la Olimpiada Internațională de matematică, ținută la Wroclaw/Polonia. A urmat ulterior Facultatea de matematică și mecanică a Universității București. Încă din primii ani de facultate, a început să frecventeze seminariile Institutului de Matematică al Academiei Române, care au contribuit la orientarea sa profesională și i-au facilitat contactul cu cercetători de valoare. În anul 1968 și-a susținut lucrarea finală de teorie ergodică, un domeniu de frontieră între teoria probabilității, analiză și fizică statistică. În lucrarea sa de diplomă a dat prima sa demonstrație a unei teoreme a matematicianului rus Ya.G. Sinai, o teoremă care a suscitat interes, dar pe care nimeni nu a reușit să o descifreze până atunci. Din 1990, la invitația Universității din Roma Tor Vergata, a ocupat un post de profesor la această Universitate la care lucrează și în prezent. Domeniul său de cercetare este reprezentat de Analiza Matematică și Analiza Funcțională. A publicat peste 70 de lucrări științifice și 5 lucrări monografice în mai multe domenii.
Sursa. Buna Ziua Brasov
