În cadrul viitoarei şedinţe ordinare a Consiliului Local Braşov, care va avea loc luni, 30 noiembrie, vor fi propuse patru personalităţi pentru a fi decretate cetăţeni de onoare ai Braşovului. Este vorba de Gyula Halász, personalitate multiculturală a secolului XX, prof. dr. doc. ing. Radu Prişcu, academicianul Alexandru Surdu şi matematicianul de prestigiu László Zsidó. Pentru primii doi titlurile vor fi acordate post-mortem, însă ceilalţi doi sunt aşteptaţi în curând să îşi distincţiile.
Gyula Halász
Gyula Halász s-a născut la 9 septembrie 1899 în Braşov, de la denumirea căruia îşi va lua mai târziu pseudonimul artistic de Brassai. A crescut într-un mediu maghiarofon catolic, iar la vârsta de 3 ani se mută temporar, împreună cu familia, la Paris, unde tatăl său primeşte un post de profesor de literatură franceză la Sorbona. După terminarea studiilor la Liceul Real din Braşov în 1917, Gyula Halász junior, atras de pictură şi sculptură, studiază la Academia de Arte din Budapesta şi apoi la Berlin (Akademische Hochschule), unde începe să colaboreze cu diverse ziare şi publicaţii. În 1925 revine la Paris, unde va rămâne pentru tot restul vieţii. Fotografiile sale înfăţişând viaţa mondenă a Parisului i-au consacrat renumele. A devenit prietenul unor artişti celebri ca Salvador Dali, Henri Matisse, Pablo Picasso, Alberto Giacometti, ale căror opere le-a fotografiat adesea. Alături de activitatea de fotograf, a fost activ ca publicist şi realizator de film. De-a lungul vieţii sale a fost recompensat cu diverse premii, dar şi cu distincţii precum cavaler al Artelor şi Literelor (1974) şi Legiunea de Onoare (1976). Se stinge din viaţă la 7 iulie 1984 şi este înmormântat în Cimitirul Montparnasse din Paris. Gyula Halász are un loc bine determinat in istoria fotografiei universale, datorită contribuţiei sale recunoscute unanim ca fiind cel mai bun fotocronicar al vieţii boeme din Parisul interbelic.
Radu Prişcu
Radu Prişcu s-a născut la 22 ianuarie 1921 la Braşov, în Şcheii Braşovului, în casa învăţătorului Radu Prişcu (învăţător şi jurnalist, fost director fondator al revistei „Şcoala şi Familia”).
După terminarea claselor primare, frecventează cursurile renumitului Liceu Andrei Şaguna din Şchei, fiind coleg cu Mihai Brediceanu, sensibilul dirijor de mai târziu, şi cu Mircea Mihăilescu, profesor universitar la Cluj. Remarcându-se atât la materiile de bază cât şi la activităţile extraşcolare (sport, planorism, cor), Radu Prişcu avea să ajungă în ultimul an de liceu în funcţia onorifică de „prefect al liceului”. În perioada 1939-1944, Radu Prişcu urmează cursurile Şcolii Politehnice din Bucureşti, pe care o termină cu distincţia „magna cum laudae”. Pentru calităţile sale deosebite, Radu Prişcu va fi reţinut în învăţământul superior. Paralel cu activitatea didactică, profesorul Radu Prişcu a desfăşurat activităţi de executant, apoi de proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (1950-1968) şi la Institutul de Cercetări şi Proiectări de Gospodărirea Apelor, contribuind la realizarea a 10 uzine hidroelectrice şi a 25 de mari baraje din ţară.
Supranumit Părintele Hidrotehnicii Moderne Române, profesorul doctor docent Radu Prişcu poate fi alăturat totodată marilor ingineri constructori pe care i-a avut ţara noastră – Anghel Saligny, Emil Prager, Ilie Radu, Ion Ionescu, Dimitrie Leonida, Cristea Mateescu, Dorin Pavel.
Alexandru Surdu
Alexandru Surdu, mare filosof român, profesor de filozofie şi membru titular al Academiei Române, fiind preşedintele secţiei de filozofie, teologie, psihologie şi pedagogie a Academiei Române, s-a născut la Braşov la 24 februarie 1938. Absolvent al Liceului „Andrei Şaguna” Braşov, a studiat în perioada 1959-1963 la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, apoi între 1969-1970 la Universitatea din Amsterdam, logica simbolică şi fundamentele matematicii. Începând cu anul 1972 se conturează deosebita sa carieră în domenii largi de activitate: membru corespondent al Consiliului Superior de Logică şi Ştiinţe Comparate din Bologna, doctor în filozofie (1976), vicepreşedinte al secţiei de filozofie, teologie, psihologie şi pedagogie a Academiei Române (1992), membru titular al Academiei Române şi preşedinte al secţiei de filozofie, teologie, psihologie şi pedagogie a Academiei Române (1993), profesor la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1993-2007), profesor la Facultatea de Psihologie a Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti ( 1994- prezent), director al Institutului de Filozofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române (1997), membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Braşov (1998).
László Zsidó
László Zsidó, matematician de prestigiu, s-a născut în Braşov la 22 februarie 1946. Studiile le-a absolvit la Şcoala maghiară, apoi la secţia maghiară a liceului nr.5 „Unirea”. De-a lungul anilor de şcoală a fost fascinat de fizică şi de matematică, participând regulat la olimpiadele de matematică şi fizică. În anul 1963 a luat premiul I la Olimpiada Internaţională de matematică, ţinută la Wroclaw/Polonia. A urmat ulterior Facultatea de matematică şi mecanică a Universităţii Bucureşti. Încă din primii ani de facultate, a început să frecventeze seminariile Institutului de Matematică al Academiei Române, care au contribuit la orientarea sa profesională şi i-au facilitat contactul cu cercetători de valoare. În anul 1968 şi-a susţinut lucrarea finală de teorie ergodică, un domeniu de frontieră între teoria probabilităţii, analiză şi fizică statistică. În lucrarea sa de diplomă a dat prima sa demonstraţie a unei teoreme a matematicianului rus Ya.G. Sinai, o teoremă care a suscitat interes, dar pe care nimeni nu a reuşit să o descifreze până atunci. Din 1990, la invitaţia Universităţii din Roma „Tor Vergata”, a ocupat un post de profesor la această Universitate la care lucrează şi în prezent. Domeniul său de cercetare este reprezentat de Analiza Matematică şi Analiza Funcţională. A publicat peste 70 de lucrări ştiinţifice şi 5 lucrări monografice în mai multe domenii.
Sursa. Buna Ziua Brasov
pagina anterioara 1 
pentru a viziona 
