Marea majoritate a oraşelor româneşti riscă să rămână fără sisteme de încălzire centrală. Falimentul unor regii de termoficare este doar începutul unui şir de colapsuri ce pare inevitabil. Conform unui studiu al consultantului internaţional A.T. Kearney, dat publicităţii luni, pierderile datorate costurilor operaţionale s-au triplat în 2008, faţă de 2007, în cazul majorităţii regiilor de termoficare, iar tendinţa se va menţine în 2009, în lisa unor restructurări majore şi a investiţiilor care să minimizeze pierderile.
Costul mediu al căldurii produse în România (60 de euro + TVA/gigacalorie), destinată încălzirii locuinţelor, îl depăşeşte cu 18 procente pe cel din statele UE, în condiţiile în care PIB-ul pe cap de locuitor este de 5-8 ori mai mic.
În general, venitul pe angajat este un bun indicator pentru felul în care sunt gestionate unităţile de producţie a energiei termice. La noi, cel puţin, unităţile care stau prost la acest capitol stau prost din toate punctele de vedere. De pildă, CET Braşov, RADET Bucureşti şi CET Iaşi înregistrează pierderi operaţionale de 88%, respectiv 56% şi 47%, în condiţiile în care veniturile lor, raportate la numărul de angajaţi, sunt sub media naţională (excepţia fiind RADET Bucureşti, cu venituri la media naţională).
La polul opus, regiile de termoficare din Ploieşti, Sibiu, Cluj, Constanţa înregistrează mici profituri, având venituri mult peste media naţională, raportat la numărul de angajaţi
Sursa: Gandul
pagina anterioara 1 
pentru a viziona 
